Ale nie dałem mu po prostu pieniędzy.
Mój księgowy nalegał, aby każda znacząca kwota została zawarta w umowie pożyczki.
Daniel podpisywał się za każdym razem.
Kiedy wszystko zaczęło iść dobrze, nie prosiłem go o zwrot pieniędzy.
Era soțul meu.
Credeam că avem timp.
În a doua zi de hotel am sunat-o pe avocata care se ocupase de succesiunea mătușii mele.
— Mara, vreau să verificăm casa și toate împrumuturile acordate firmei lui Daniel.
A tăcut puțin.
— S-a întâmplat ceva?
M-am uitat spre valiza rămasă lângă pat.
— Da.
— Contractele sunt la tine?
— Toate.
— Atunci vino mâine.
În aceeași seară m-a sunat Daniel.
De data aceasta nu mai era furios.
— Claire, cât ai de gând să stai plecată?
— Nu știu.
— Mama nu se descurcă singură.
Am închis ochii.
— Daniel, mama ta are nevoie să-și ia medicamentele la anumite ore și să mănânce înainte. Nu are nevoie de mine. Are nevoie ca tu să înveți ce presupune să ai grijă de ea.
— Eu am firmă. Nu pot să-mi organizez viața în jurul programului ei.
Am rămas tăcută.
Nu-și dădea seama ce tocmai spusese.
— Dar eu puteam?
Nu a răspuns.
A doua zi, Mara a verificat documentele.
— Casa este clară, mi-a spus. Este proprietatea ta.
Apoi a trecut la contractele firmei.
Suma pe care i-o împrumutasem lui Daniel de-a lungul anilor era suficient de mare încât Mara și-a scos ochelarii și m-a privit.
— Claire, de ce nu ți-a rambursat aproape nimic?
— Pentru că nu i-am cerut.
Przeczytaj więcej, klikając przycisk ( DALEJ »» ) poniżej!
